Data publicare: 25 mai 2020
Piesă definitorie pentru portul popular al bănăţenilor, ca şi opregul, ceapsa este un element vestimentar caracteristic, determinând laolaltă cu acesta un tip aparte de îmbrăcăminte: „costumul cu ceapsă şi opreg”.
Ceapsa triunghiulară cu obadă, (specifică satelor după Slatina-Timiş până pe Gura Văii – Bistra, la Ciuta, Iaz şi Obreja)pare a fi forma cea mai veche de croi a piesei de susţinere a coafurii, având în vedere faptul că prezintă mai multe variante, are o arie de răspândire mai largă şi în forma ei triunghiulară plată constituie cel mai simplu tipar de croi. Obada este formată din două segmente în formă de galon. Un segment mai lung, care înconjoară laturile triunghiului de pe fundul cepsei până la vârful inferior și un segment mai scurt, care se intercalează între capeţii obadei spre vârful inferior al triunghiului, formând fundul. Fundul cepsei este triunghiular ca şi cel de pe Valea Almăjului județul Caraș-Severin, dar spre deosebire de acesta el este complet ornamentat.
Părţile componente ale cepsei se încheie între ele printr-o cusătură numită „plencică” în formă de cruciuliţe înlănţuite (feston dublu).
Pe Valea Bistrei, motivele ornamentale se realizează prin alesătură în război în patru iţe. În cele mai multe cazuri însă, se lucrau cu acul cusături în tehnica numită „pui cu fir” şi se lucra şi pe dos ca alesătura în război. Motivele ornamentale sunt în general geometrice ca și cele din Almăj, se deosebesc însă de acestea prin mărimea lor, folosindu-se romburi mari, flori cusute cu mărgele lucrate în gherghiu cu bircă în diferite culori. Câmpul ornamental acoperă în întregime atât obada cît și fundul ei. Cromatica folosită este predominant roșie în diferite nuanțe, foarte rar folosindu-se culoarile închise.
Cepsele de aceste forme se purtau aproximativ acum 80 – 100 de ani. Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță, are un patrimoniu bogat, cu piese reprezentative ale Babatului Montan. Ceapsa triunghiulară cu obadă specifică ieșirii din Valea Bistrei a pătruns pînă înspre limita de sus a Văii Bistrei, intercalând astfel zona centrală, unde este specifică ceapsa cu fundul dreptunghiular.
Muzeograf, Florina Civig
