Data publicare: 14 octombrie 2021
Cea mai importantă sărbătoare religioasă din luna octombrie din calendarul ortodox este cea a Sfintei Parascheva .
Sfânta Cuvioasă Parascheva este motiv de bucurie, pentru milioane de credincioși din Romania, în fiecare an, pe 14 octombrie, mulți dintre ei mergând în pelerinaj la moaștele Sfintei în Iași.
Sfânta Paraschieva s-a născut în secolul al XI-lea, în satul Epivat din Tracia, pe țărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol (azi Istanbul). Se spune că pe când avea 10 ani, Cuvioasa Parascheva a auzit într-o biserică cuvintele Mântuitorului: „Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34). Aceste cuvinte o determină să-și dăruiască hainele sale săracilor.
După o vreme se retrage în pustie. Urmând sfaturile unor viețuitori aleși, se îndreaptă spre ținutul Pontului, oprindu-se la mânăstirea Maicii Domnului din Heracleea, unde va rămâne cinci ani. De aici a plecat spre Țara Sfântă, În dorința de a-și petrece restul vieții în locurile sfinte. După ce a văzut Ierusalimul, s-a așezat într-o mănăstire de călugărite în pustiul Iordanului.
Din putinele informații privitoare la viața ei, aflăm că într-o noapte, pe când avea 25 de ani, un înger i-a spus în vis, să se reîntoarcă în locurile părintești. Sfântul Varlaam scrie în Cazania sa: „Să lași pustia și la moșia ta să te întorci, că acolo ți se cade să lași trupul pământului și să treci din această lume către Dumnezeu, pe Care L-ai iubit”.
Din Constantinopol s-a îndreptat spre Epivat, fără să spună cuiva cine este și de unde vine. Aici, împăcată cu sine, cu oamenii și cu Dumnezeu, și-a dat sufletul.
A fost îngropată ca o străină. Potrivit tradiției, se spune că un marinar a murit pe o corabie, iar trupul i-a fost aruncat în mare. Valurile l-au adus la țărm, iar un sihastru care trăia acolo, a rugat pe niște creștini să-l îngroape după rânduiala creștinească. Săpând deci o groapă, au aflat trupul Prea Cuvioasei Parascheva neputrezit și plin de mireasmă. Cu toate acestea, au pus alături de ea și trupul corăbierului. Dar în noaptea următoare, unuia din creștinii care săpaseră groapa, cu numele Gheorghe, i s-a arătat în vis o împărăteasă, șezând pe un scaun luminat și înconjurată de îngeri, iar unul dintre aceștia îl mustra pentru că n-a scos din groapă trupul Cuvioasei Parascheva. Iar împărăteasa pe care o văzuse în vis „și care nu era alta decât Cuvioasa Parascheva” i-a poruncit să ia degrabă trupul ei și să-l așeze undeva la loc de cinste.
Credincioșii au înțeles că este un semn dumnezeiesc, fapt pentru care au luat trupul Cuvioasei din mormânt și l-au așezat în biserica Sfinții Apostoli din Kallicrateia. Îndată au avut loc vindecări minunate în urma rugăciunilor care se făceau lângă cinstitele sale moaște.
În anul 1238, în ziua de 14 octombrie, moaștele Sfintei Cuvioase Paraschevaa au fost mutate la Târnovo, fiind așezate în Biserica cu hramul Maicii Domnului.
În anul 1393, Bulgaria cade sub ocupația turcilor, iar bisericile bulgare au fost transformate în moschei. Este anul în care sfintele moaște sunt mutate la Vidin, pentru 5 ani.
După lupta de la Nicopole din anul 1396, moaștele Sfintei Parascheva vor ajunge din Vidin la Belgrad – Serbia, în anul 1398.
În 1521, sultanul Suleiman Magnificul cucerește Belgradul. Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva sunt duse la Constantinopol, fiind așezate în palatul sultanului. Au fost răscumpărate de la turci de Patriarhia Ecumenică. Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost așezate în Biserica Panmakaristos, sediul de atunci al Patriarhiei Ecumenice. După transformarea acestei biserici în moschee, moaștele au fost duse în mai multe biserici: Vlaherne (1586), Sfântul Dumitru de la Xiloporta (1597) și Sfântul Gheorghe din Fanar – noul sediu al Patriarhiei Ecumenice (1601).
Strămutarea moaștelor Cuvioasei Parascheva la Iași
Vasile Lupu ctitorind la Iași biserica „Sfinții Trei Ierarhi” și amintindu-și de Ioan Asan, care la vremea sa a strămutat moaștele Prea Cuvioasei Parascheva de la Epivat la Târnovo, de Alexandru cel Bun care a adus moaștele Sfântului Ioan cel Nou de la Cetatea Alba la Suceava, a făcut demersurile necesare la Patriarhia din Constantinopol ca moaștele Sfintei Parascheva să fie strămutate la Iași.
Plătește toate datoriile Patriarhiei Ecumenice, și astfel, patriarhul Partenie I și membrii Sinodului au hotărât să-i ofere, drept recunoștință, moaștele Cuvioasei.
Moaștele Cuvioasei Parascheva au fost aduse în Moldova de domnitorul Vasile Lupu (1634-1653) și așezate pe 14 octombrie 1641, în Mânăstirea „Sfinții Trei Ierarhi“. În anul 1887, moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost mutate în Catedrala mitropolitană din Iași.
Importantă sărbătoare religioasă, această zi de 14 octombrie, marchează și începutul pregătirii turmelor pentru iernat și deschiderea unor târguri unde se valorifică produsele pastorale. De Sfânta Parascheva se postește și nu se lucrează, altfel existând pericolul apariției unor boli. În popor, Sfânta Parascheva e percepută ca fiind ”mare la trup și urâtă la chip”, dar cu un suflet bun, pentru că-i ferește pe oameni de boli, grindină, trăsnet și pe copii îi apără de deochi. De la această percepție, i se mai spune și Sfânta Vineri.
Fetele tinere trebuie să țină Ziua Sfintei Parascheva, pentru a fi cinstite așa cum a fost ea. La sate, se fac focuri în curte, pentru a alunga spiritele rele. În această zi, ciobanii nu cioplesc nimic, să nu le iasă mieii tărcați. Turmele de oi se pregătesc pentru iernat, se împlinește sorocul ciobanilor, văcarilor și pândarilor și se fac angajări noi pentru anul care urmează. În dimineața zilei de 14 octombrie, ciobanii trebuie să verifice felul în care au dormit oile. Dacă stau grămadă, e semn că va fi iarnă grea, geroasă, dacă sunt împrăștiate, iarna va fi blândă. Dacă de Sfânta Parascheva nu plouă, atunci iarna va veni curând.
Sursa:
Data publicare: 13 octombrie 2021
Data publicare:
Data publicare: 8 octombrie 2021
Data publicare: 30 septembrie 2021
Data publicare: 15 septembrie 2021
Data publicare: 3 iunie 2021
Data publicare: 2 iunie 2021
Data publicare: 21 mai 2021
Data publicare: 6 ianuarie 2021
Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș salută apariția volumului Românii din comitatele Alba de Jos, Cluj-Cojocna, Satu Mare, Ugocea, Arad, Caraș – Severin, Timiș și Torontal în primul Război Mondial. „Rapoarteleˮ ASTREI, volum coordonat de Ioan Popa, autori: Tetiana Toma, Laurențiu Toma, Victor Sibianu, publicat la Editura Armanis/Mega, Cluj – Napoca în anul 2019. Lucrarea are o importanță deosebită pentru județul Caraș – Severin, cuprinzând informații prețioase legate de Primul Război Mondial, dar și de activitatea ASTREI în județul menționat mai sus.
Mai jos redăm aprecieriele cercetătorului Vasile Ciobanu asupra lucrării:
Prezentul volum este al șaselea din seria inaugurată în 2018 și consacrată anchetei Astrei privind situația românilor din Transilvania, Banat, Crișana, Sătmar și Maramureș în anii 1914- 1919. Până acum au văzut lumina tiparului Românii din comitatul Hunedoara în Primul Război Mondial. Ancheta ASTREI (Sibiu, 2018), Românii din Transilvania, Banat, Crișana, Sătmar și Maramureș în Primul Război Mondial. Ancheta ASTREI. Tablourile nominale, Partea I. Transilvania, Partea II. Banat, Crișana, Sătmar și Maramureș (Sibiu, 2019), Românii din comitatele Sălaj, Sibiu și Solnoc – Dăbâca, în Primul Război Mondial. Rapoartele ASTREI (Cluj – Napoca, 2019) și Românii din comitatele Bistrița-Năsăud, Ciuc, Mureș, Turda, Odorhei, Târnava Mare, Târnava Mică, Trei Scaune și Turda-Arieș în Primul Război Mondial. Rapoartele ASTREI (Cluj-Napoca, 2019).
Rapoartele publicate în volumul de față epuizează fondul documentar al anchetei ASTREI cunoscut în prezent și aflat în custodia Serviciului Județean Sibiu al Arhivelor Naționale. Cu siguranță, Tablourile nominale expediate din mediul rural al comitatului Arad, Rapoartele expediate din comitatele Alba de Jos, Bihor, Brașov, Făgăraș și Maramureș, precum și alte Rapoarte provenind din celelalte comitate, materiale care zac deocamdată bine dosite, vor ajunge, la un moment dar, pe masa cercetătorilor. Nu credem că aceste materiale pot produce modificări substanțiale în privința fenomenelor comportamentale din anii Primului Război Mondial (1914 – 1918) și a revoluției naționale care a marcat încheierea acestuia (1918 – 1919). Oportunitățile investigate oferite de Ancheta ASTREI sunt impresionante și, chiar dacă ciferele absolute trebuie privite cu anumite rezerve coeficienții statistici relevanți dezvăluie comportamente sociale a căror realitate nu poate fi pusă sub semnul incertitudinii. Volumul de față continuă editarea critică și analitică a Rapoartelor ASTREI, începută în 2018, cu comitatul Hunedoara. De data aceasta sunt aduse în fața celor interesați realități reflectate la trei ani distanță de la consumarea evenimentelor, de Rapoartele ASTREI, în comitatele Sălaj, Sibiu și Solnoc – Dăbâca.
Autorii au descifrat și transcris cu acribie, au tradus documentele din limba maghiară, toate conținând răspunsurile la ancheta ASTREI sosite din comitatele Bistrița-Năsăud, Ciuc, Mureș-Turda, Odorhei, Târnava Mare, Târnava Mică, Trei Scaune și Turda – Arieș. Ca și în volumele anterioare, editorii oferă indicații asupra unor împrejurări și persoane atunci când a fost cazul. Remarcabilă este munca depusă pentru prelucrarea statistică și grafică a informațiilor adunate. Este neîndoielnică importanța acestor informații cuantificate, pentru formularea unor enunțuri cât mai aproape de adevăr asupra evenimentelor cruciale de acum 100 de ani, care trebuie să nuanțeze și să corecteze, la nevoie, aprcierile generale de până acum.
Remarcăm densitatea ideatică a analizelor, concluzii preliminare până la publicarea Rapoartelor din toate comitatele transilvănene și din celelalte ținuturi unite la 1 decembrie 1918 cu patria – mamă.
