Data publicare: 12 iulie 2021
Opregul din colecția de țesături a Muzeului Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș. ( nr.inv. 43593)
Marca identitară a costumului bănăţean cea mai elocventă este opregul cu ciucuri dispus pe poale în partea din spate a costumului. Determinat de cei doi factori utilul şi decorativul opregul a apărut că o piesă lucrată dintr-o ţesătură mai groas de obicei din lână purtat peste poale şi având menirea de a proteja contra frigului. Structural opregul e format din două părţi: petecul de opreg (pecicu) şi (şiucurii) farnajurile. 1
Lăţimea piesei era de aproximativ 25- 30 cm, dar ea diferă, de la o persoană la altă. Franjurii ( şiucurii ) erau prinşi în partea inferioară a petecului de opreg şi erau confecţionaţi din mătase. Franjurile în comparaţie cu poalele erau mai lungi , puteau fi şi mai scurţi în funcţie de idealul de frumuseţe al fiecărei femei în parte. Peticile de opreg din ,, somot”erau brodate cu ornamente floral, boboci de floare ( pupi ) motive zoomorfe (fluturi) toate cusute după scriere cu mătase , mărgele , paiete fir argintiu, auriu şi de alte culori şi moline în degrade. Ambele tipuri de opreg erau brodate în partea inferioară şi laterală cu o bentiţă ornamentală (plăncică) pentru a proteja marginile supuse uzurii obectului. Opregul se lega pe talie cu ,,două baieri” confecţionate din aţe colorate împletite în trei şuviţe de diferite culori
Bibliografie
Lucreția Bancaria ,,Arta românească din Banat, București, 1930.
