Data publicare: 25 martie 2021
Buna Vestire este cea dintâi sărbătoare închinată Maicii Domnului, confirmată în documente, iar prima mărturie o reprezintă biserica zidită în Nazaret (în secolele IV sau V), pe locul unde Maicii Domnului i s-a vestit că va fi mama Mântuitorului. Data acestei sărbători a oscilat la început: unii o prăznuiau în ajunul Bobotezei (pe 5 ianuarie), iar alţii pe 18 decembrie.
Buna Vestire este sărbătoarea care are la bază un șir de tradiții, superstiții și obiceiuri, care se păstrează și în ziua de azi.
În calendarul popular, sărbătoarea s-a suprapus peste obiceiurile și practicile ancestrale ale celebrării echinocțiului de primăvară și ale renașterii naturii. Este sinonimă cu Ziua Cucului și a dat naștere la o serie de practici și credințe magice, cu manifestări diferite în zonele etnografice ale țării. În spiritul sărbătorii și al întregului ciclu pascal se efectuează acte de purificare prin afumarea cu tămâie a grădinilor, a vitelor pentru alungarea șerpilor de lângă casă sau a omizilor din livezi.
Tradiţia spune că, în această zi aducătoare de veste minunată, oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat. Străbunii credeau că cine se ceartă în această zi va avea necazuri tot anul. De Buna Vestire este dezlegare la peşte, iar tradiţia spune că acela care gustă peşte în această sărbătoare se va simţi tot anul precum peştele în apă. Peştele are o simbolistică aparte în lumea creştină. În tradiţia bisericii, în primul secol, atunci când creştinii erau prigoniţi, ei puneau simbolul peştelui pe case sau porţi pentru a se recunoaşte unii pe alţii Străbunii credeau că pescarii nu au voie de Buna Vestire să arunce mămăligă în apă, pentru că mor peştii.
Ziua de Buna Vestire este cunoscută şi ca Ziua Cucului, deoarece cucul începe să cânte şi astfel anunţă sosirea efectivă a primăverii.
În unele locuri se obișnuia ca flăcăii de însurătoare și fetele de măritat să întrebe cucul câți ani mai trebuie să aștepte până se vor căsători. Dacă pasărea tăcea acesta era prilej de mare bucurie deoarece tăcerea semnifica o căsătorie grabnică, în timp ce cântecul cucului însemna încă un an de așteptare.
De asemenea, în anumite părţi, oamenii numără de câte ori a cântat cucul pentru a şti câţi ani va mai trăi.
În această zi este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare pentru hrana îngerilor.
Bibliografie:
Mihai Coman Cucul, în Mitologia populară românească,vol.II, Ed. Minerva 1986.
Vaile Pistolea Sărbători eterne și datini la români, Ed.Episcopiei Caransebeș 2013.
