Data publicare: 7 aprilie 2021
Aşezaţi la răscruce de drumuri între Orient şi Occident în calea atâtor curente şi civilizaţii, bănăţenii au adoptat deprinderile şi gustul lor pentru canoanele de artă bizantină sau occidentală, au inovat şi creat într-un mod care a dus la realizarea unor costume și elemente de costum tradiţionale şi de o originalitate aparte.
Catrința care a înlocuit opregul din față, compensează prin opulența decorului. Aleasă cu fir argintiu și mătase în nuanțe de curcubeu, impresionează prin armonia caldă a culorilor și prin echilibrul ornamentelor.
Motivele ornamentale sunt, în marea lor majoritate, geometrice. Chiar atunci când sursa de inspirație a acestor motive este natura, elementele ei, florile, sunt supuse adesea unui proces de stilizare. Culorile de bază folosite în ornamentica catrinței sunt roșu, galben, roz, albastru, violet, brun și fir metalic auriu. Discreția coloritului se armonizează cu natura motivelor ornamentale și cu plasarea lor pe câmpul ornamental.
Catrință cusută se introduce în port la sfârșitul deceniului al doilea al secolului nostru. Țesătura, executată în gospodărie se preta optim la broderie. Tehnicile de cusături impuse de textura de fond a catrinței este executat, pe gras (cusătură dublă, în relief, din bumbac alb, peste care sa aplicat fir argintiu). Pe margini catrința este tivită cu ciucuri din fir argintiu. Dimensiunea catrinței este 40 cm de lată și lungă de 76 cm.
Bibliografie
Paul Petrescu Costumul popular românesc din Translivania și Banat, Editura de Stat Didactică și Pedagogică 1959.