Data publicare: 26 mai 2020
Cătrința constituie piesa caracteristică tuturor zonelor din Banat, Transilvania, Maramureș, Oltenia, Muntenia, Bihor, Țara Hațegului și Pădurenii Hunedoarei. Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș are în tezaurul său zeci de piese, din toate zonele etnografice ale Banatului, vechi de peste 100 de ani.
În Banat, ca și pe Valea Jiului, sau în Hațeg, cătrința se purta asociată cu opregul. Ambele piese contribuie la determinarea originii costumului popular românesc, atât din punct de vedere estetic, funcțional, cât și informațional.
Structural, cătrința purtată pe Valea Bistrei nu include deosebiri esențiale față de tipul general extins în Banat, în ceea ce privește materialul, tehnicile în care a fost executată, ornamentica și îndeosebi cromatica. Cu toate astea aduce elemente proprii, diferențiate, care determină ca această piesă de port să constituie o notă definitorie a zonei submontane, depresionare, Valea Bistrei.
Reprezentările grafice ale portului, ca și informațiile orale ne relevă aspectul că fetele purtau mai ales oprege perechi, cătrința purtând-o femeile măritate (la sfârșitul secolului al XIX- lea și începutul secolului al XX- lea). În veacul nostru, portul opregului se retrage tot mai mult, cătrința câștigând apreciere mare.
Muzeograf, Ana Șoșoi
