Data publicare: 5 iunie 2020
Ceapsa este o piesă străveche românească, din pânză frumos ornamentată cu cusături policrome cu anumite variante de croi şi formă.
Ceapsa tringhiulară plată sau ceapsa „în trei colţuri” este specifică Almăjului, care cuprinde comunele: Bozovici, Bănia, Rudăria, Pătaş, Borloveni şi Gârbovăţ, precum şi alte comune din această zonă. Se prezintă sub forma unui triunghi echilateral cu laturi de 18 sau 20 cm şi în cazuri mai rare ca un triunghi isoscel cu o latura de 18 și două de 20 cm sau invers.
Materialul de bază din care este confecţionată ceapsa se ţese în casă din cânepă în două iţe în culoarea ei naturală. Croiul cepsei triunghiulare este simplu ea fiind alcătuită din două părţi cusute una de alta: „brăţara”, care formează conturul cepsei şi „broasca” centrul ei.
Brăţara mică este partea ornamentată dinspre centrul cepsei şi este bine delimitată împrejur de un spaţiu liber 2-3 mm, prin care se întrevede albul materialului de bază.
Câmpul ornamental de pe brăţări se realizează în majoritatea cazurilor prin „cusătură cu acul” şi foarte rar prin alesături în război. Tehnicile mai des întâlnite sunt de „cusătura cu fir”, „bătăturiu” și goblen.
Motivul predominant şi preferat este rombul denumit în general „ocheţ”. Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță are în patrimoniul său zeci de cepse, mai vechi sau mai noi care împodobesc costumele populare în expozițiile organizate.
Muzeograf, Florina Civig
