Data publicare: 13 februarie 2023
Binecunoscut în literatura de specialitate pentru descoperirile neolitice, situl multi stratificat de la Balta Sărată – Caransebeș a furnizat cercetării arheologice și urme antropice databile în Epoca Cuprului.
Dintre acestea se disting depunerea unor obiecte într-o groapă, considerată de autorii descoperirilor ca fiind de natură simbolică.
Acestea au fost descoperite cu ocazia unei săpături de salvare întreprinsă în anul 1974.
Este vorba de o grupare de șase vase (inclusiv un capac) asociate cu o lamă din silex de dimensiuni considerabile. Întregul complex de vase este specific stilului ceramic cu toarte pastilate (Scheibenhenkel) specific culturii Bodrogkeresztúr, cultură care se întinde ca timp, între 4300/4200 – 3800/3750 cal. BC, pe teritoriul României desfășurându-se pe un spațiu care corespunde Transilvaniei, Banatului, și Crișanei. Astfel de depuneri sunt semnalate și la nord de Mureș, în cimitirul din epoca cuprului cercetat la Pecica – Est (4350/4300 – 4000/3950 BC) unde, pe lângă cele 278 de morminte de inhumație au fost descoperite și două grupuri de vase neasociate cu oase umane.
Bibliografie:
Gheorghe Lazarovici, Despre eneoliticul timpuriu din Banat, în Tibiscus, 4, p. 9-31.
Gheorghe Lazarovici, Balta Sărată. Din preistoria Caransebeșului, Ed. Gutengerg Univers, Arad, 2020.
Victor Sava, Adrian Ursuțiu, Date preliminare asupra cimitirului eneolitic de la Pecica-Est, județul Arad, în Tradiție și inovație în cercetarea arheologică din România și Republica Moldova (ed. Dan Aparaschivei, George Bilavschi, Ludmila Pârnău), Cluj-Napoca, 2020, p. 55-89.
