Data publicare: 22 iunie 2020
Constituit ca un ansamblu de sine stătător, costumul cărbunarilor păstrează şi perpetuează trăsăturile definitorii ale ţinuturilor natale. Acestea se remarcă îndeosebi în croi şi ornamentică.
Putem spune că portul popular din Cărbunari se aseamănă cu cel purtat în nord-vestul judeţului Mehedinţi, la data emigrării acestora spre Banat. Astfel costumul femeiesc se încadrează tipologic în categoria costumului cu două catrinţe. Cămaşa femeiască păstrează acelaşi croi precum al cămăşii întregi din Mehedinţi. Cămaşa este alcătuită din ciupag (aceeaşi denumire) şi poale bogat ornamentate prinse de ciupag, niciodată despărţită.
Ciupagul are decor pe piept, constând în patru benzi verticale, câte două de fiecare parte a deschiderii pieptului. Partea exterioară a mânecilor este ocupată de o placă mare cu broderie pe plin. Materialul de bază la poale este inul. Decorul este dispus într-o bandă verticală și orizontală la bază, cu elementul floral geometrizat. Dantela lucrată manual şi aplicată la tivul poalelor conţine un joc de ornamente geometrice.
Ceea ce se remarcă la catrinţele de Cărbunari este puternica geometrizare a elementului floral, acelaşi pe toate piesele, respectiv pupi (trandafiri), dispuşi de regulă pe laturi. Partea de mijloc a catrinţelor este liberă de decor. Ceea ce prezintă însă un deosebit interes din punct de vedere simbolic este banda de la baza fiecărei piese, unde există o multitudine de elemente simbolice. Brâurile din zona aceasta sunt, din punct de vedere material, exclusiv țesute din lâna la război, dispunând de acelaşi decor liniar policrom.
Muzeograf
Carmen Neumann
