Data publicare: 6 iunie 2022
În orașul Caransebeș, abia în secolul al XIX-lea se conturează o activitate artistică, care îi are ca exponenți pe Nicolae Popescu, Gheorghe Zugravul, Sava Teodorovici, Trifon Achimescu, Zaharia Achimescu, Delliomini şi Gheorghe Baba.
Activitatea pictorului Gheorghe Baba se înscrie la hotarele dintre secolele XIX şi XX. Îşi începe activitatea artistică ca ucenic, încercând să deseneze doar în orele libere, mai apoi reuşind să primească o bursă la Viena. Ajunge la Viena, ca şi colegul său Ion Zaicu, când primii ani ai tinereţii trecuseră, destul de matur pentru a lua foarte în serios anii de studii. Tot de atunci datează şi lucrările în ulei, un cap de italian şi un cap de copil cu basma albă, care s-au pierdut în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Întors în ţară şi neputând exercita meseria de pictor, ocupă, pe rând, diferite funcţii – în vama din Orşova, retuşor de portrete artistice la Turnu Severin şi abia mai târziu, pictor de biserici la Craiova. Rămâne însă ataşat de oraşul în care şi-a petrecut primii ani ai vieţii, unde se reîntoarce după Primul Război Mondial şi unde se va dedica în întregime picturii de şevalet.
Gheorghe Baba pictează, alături de fiul său. Corneliu Baba biserica din localitatea Oțelu Roșu, fostă Ferdinand, în perioada 1936 – 1938 într-un stil bizantin, cerut de Biserica ortodoxă, şi în condiţiuni tehnice şi artistice ireproşabile.
Gheorghe Baba, care ani de-a rândul a fost preşedinte şi preşedinte de onoare al Societăţii de vânătoare „Căprioara” din Caransebeş, s-a retras spre sfârşitul vieţii în Bucovina, unde o fiică a sa era farmacistă. Acolo, în localitatea Frasin, la vârsta de 89 de ani, a încetat din viaţă. Mai târziu, osemintele au fost aduse la Caransebeş şi aşezate lângă cele ale părinţilor săi.
Fiul său, Corneliu Baba, rămâne cel mai reprezentativ pictor care a trăit şi creat în oraşul Caransebeş. Între anii 1921-1924, a urmat clasele V-VII ale Liceului „Traian Doda” din Caransebeş, ca elev la cursurile de zi, dar şi ca elev particular. Sunt anii în care va ucenici pe lângă tatăl său şi va avea bucuria primului succes ca artist, în urma expoziţiei din oraşul Lugoj.
Bibliografie
Constantin Brătescu, Artiști plastici caransebeșeni – https://www.7-zile.com/artisti-plastici-caransebeseni-din-perioada-interbelica/
***, Tradiție și postmodrnitate. 200 de ani de artă plastică în Banat, Editura Graphite, Timișoara, 2012
