Data publicare: 30 aprilie 2020
Se spune că oraşul Caransebeş reprezintă pentru bănăţeni, ceea ce este Braşovul pentru ardeleni. Printre cei care au tradus Palia de la Orăştie în anul 1582 se numără şi Ştefan Herce, „propovăduitorul” din Caransebeş, precum şi Efrem Zăcan, „dascăl de dăscălie” de aici. Nu poate fi trecut cu vederea nici numele eruditului Mihail Halici, corifeu al latinităţii românilor şi autorul primului dicţionar român. În acest context cultural, nu putem pune la îndoială faptul că nu s-ar fi aflat la Caransebeş şi o şcoală pe lângă mănăstirea de aici, unde îşi avea reşedinţa Episcopul. La astfel de şcoli mănăstireşti se pregăteau viitorii cantori, învăţători şi preoţi, spre a ţine trează conştiinţa de ţară şi de neam, prin credinţa strămoşească şi limba română (Episcopia Caransebeș)
Imaginea de la 1914 prezintă clădirea Episcopiei și un centru ferit de griji, iar în fundal se poate observa peretele de verdeață al platanilor din parcul central (actualul parc General Ioan Dragalina).
