Data publicare: 15 februarie 2021
Drumul nostru prin viată nu ni-l croim noi aşa cum l-am vrea, ci urmăm o soartă care ne e trasată încă de la naştere şi de la care nu ne putem abate. Ele ne ursesc cât vom trăi iar noi ca nişte orbi mergem pe drumul pe care ele ni le-au ursit. Marcel Olinescu- Mitologie românească.
Indiferent de cultura în care a trăit, omul a dorit dintotdeauna să afle măcar o frântură din viitor. Istoria popoarelor antice demonstrează că principala preocupare din punct de vedere religios a unei comunităţi, a unui popor, a fost aceea de a afla viitorul. Adoptând concepţii religioase dintre cele mai diverse, poporul român şi-a creat un sistem propriu de credinţe, concepând raporturile cu divinitatea nu sub forma unei transcendenţe, a unei exaltări spirituale, ci în conformitate cu un ansamblu de practici minuţioase de la care se aşteptau eficacitate şi randament.
După unele credințe, pentru a-l ursii pe prunc, cele trei ursitoare vin cu Îngerul celui de curând născut, ele reprezentând luna, ziua și ora când pruncul a ieșit din pântecul mamei sale. Ele sunt considerate a fi ființe magice, surori cu ielele (pe care nimeni nu le-a văzut si prea putini dintre cei care le-au văzut au supraviețuit!) Un lucru e sigur – ca ceea ce sortesc ele, aproape întotdeauna se îndeplinește. Activitatea lor se desfășoară succesiv în primele trei nopți de la naștere. În prima noapte lucrează torcătoarea asistată de celelalte două, torcând firul vieții noului născut, în noaptea a doua depănătoarea deapănă firul tors pe ghemul vieții și în noaptea a treia curmătoarea taie cu o seceră firul vieții. A treia ursitoare este adeseori confundată cu Zâna Morții. De fapt, ursitoarea a treia fixează doar în timp limita vieții.
Oamenii mai spun că sunt trei ursitoare, alții șapte, alții nouă, unsprezece sau chiar doisprezece zâne ursitoare. Ele vin în camera nou născutului sau la fereastra în primele zile de la nașterea bebelușului. Părinții copilului încearcă să mituiască ursitoarele punând în cameră masa bogată pe care se așează pâine, apă, faină, busuioc, zahăr, sare, ulei, dulceață, mâncare, creion, carte, bani etc.
Taina ursitoarelor este de fapt taina mesajului trimis de divinitatea sacrală nou născutului, fie fată sau băiat, aşadar fiecare este predestinat condiţiei sale viitoare în cadrul comunităţii ,,că aşa vrea Domnul”.
Bibliografie
Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Editura Albatros, București, 1995.
Anca Balaci, Mic dicționar de mitologie greacă și romană, Editura Mondero, București, 1992.
George Lăzărescu, Dicționar de mitologie, Casa Editorială Odeon, București, 1992.
