Data publicare: 22 noiembrie 2023
Data publicare: 21 noiembrie 2023
Data publicare: 7 noiembrie 2023
Data publicare: 1 noiembrie 2023
Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș a primit vizita, la sfârșitul săptămânii trecute, a scriitoarei Asea M. Timuș din raionul Orhei, Republica Moldova, autoarea volumului „Istorii scrise despre ostașii români și sovietici din Bravicea”.
Data publicare: 28 august 2023
Data publicare: 8 august 2023
Celtul ciocan face parte din depozitul de bronzuri Zăgujeni II (sfârșitul Epocii Bronzului – începutul Epocii Fierului), care are în componenţă celturi, tutuli, brăţări, coliere, verigi, ace de păr, butoni şi mărgele din chihlimbar.
Celt ciocan cu muchiile proeminente, buza evazată, la care lateral se observă ciotul de la turnare. Prezintă urme de folosire. Patina slabă de culoare verde închis.
Dimensiuni: Înălțimea: 5,5 cm
Diametrul guri de înmănușare: 2,8 x 2,8 cm.
Diametrul bazei: 2,8 x 1,8 cm.
Celturile ciocan au fost folosite în activitățile metalurgice, dar au avut și alte întrebuințării, cum ar fi zdrobirea sării ( un argument fiind numeroasele descoperirii din aproprierea salinelor).
Bibliografie
Caius Săcărin, Dimitrie Pavel Negrei, ,,Bronze deposit from Zăgujeni (II), Caraş-Severin County, în ACTA MVSEI CARANSEBESIENSIS – TIBISCUM, SN 3/2013, Caransebeş, 2013.
Data publicare: 4 iulie 2023
George Suru s-a născut la Caransebeş. în data de 16 februarie 1940. A urmat cursurile primare, gimnaziale şi liceale în oraşul natal, după care a absolvit Facultatea de Filologie la Cluj-Napoca în anul 1963.
După ce a terminat facultatea, a ales un post de profesor la Vălișoara, aproape de Caransebeș. Ajungea săptămânal la Caransebeș, George Suru conducea cenaclul Casei de Cultură. Era vedeta locului. Găzduia musafiri poeți, de la Nichita Stănescu la Petre Stoica, iluștri care îi însoțeau aici pe Sorin Titel sau pe Maia Belciu. Cu Sorin Titel era prieten bun, așa cum era cu Horia Pătraşcu sau cu Horia Vasilescu.
Debutul activităţii literare a poetului este consemnat în revistele „Orizont” şi „Tribuna”, precum şi în volumul intitulat „Pentru a iubi”, apărut în anul 1967. George Suru a publicat ulterior trei volume de poezie, şi anume „Aşteptarea coralilor” în anul 1970, „Semnul de taină” în 1972 şi „Când dragostea e pasăre cântătoare” în anul 1976. Postum, sub îngrijirea lui Anghel Dumbrăveanu, au fost editate un volum de povestiri pentru copii şi tineret, precum şi o antologie de versuri.
Fiecare conserva, în paginile mai vechi sau mai noi, amintirea oraşului. Din unele cărţi au ieşit filme: Reconstituirea lui Horia Pătraşcu, după care a fost realizat magnificul film a lui Lucian Pintilie, Reconstituirea, o istorie locală. Stere Gulea a preluat istoriile dăscăleşti ale lui Sorin Titel. Poeziile lui George Suru refăceau lumile silvestre din preajma oraşului, ca şi prozele lui Horia Vasilescu.
Dar cel care ţinea verticala vieţii culturale a oraşului era George Suru. Descoperea poeţi, încerca să-i lanseze, a întmeiat o revista în care apăreau, lângă tineri, şi cei legaţi de tradiţia locală: Petru Vintilă, Cornelia Ştefănescu. În apartamentul lui se adunaseră mii de cărţi care ilustrau o istorie a poeziei româneşti moderne.
A murit la 39 de ani, într-un Caransebeş îndoliat pe care îl fixase, şi el, alături de Sorin Titel şi Horia Pătraşcu, într-o cultură majoră, cu proiecte şi publicaţii demne de atenţie. Baladele lui George Suru urcă într-o lume a vegetaţiilor montane, sub semnul unor reţele simbolice care aşază alături piatra, colibele de pe dealuri, caprele — căprioarele. Lirica ascensională a lui George Suru aparţinea anilor şaizeci, încă încrezătoare în vremurile care ar putea să vină. Dar fiecare poem al lui George Suru numeşte o cădere — un final. Lumea răsturnată a lui George Suru stimulează vocile de dincolo.
Nu ne rămâne decât să scriem că, în 1979, rămâneam uluiți în fața sicriului său: de ce se terminase totul atât de repede? Și să transcriem câteva cuvinte din cuvântul de despărțire al lui Anghel Dumbrăveanu, cel mai bun prieten al său:,, George Suru a fost cel mai bun om din câți mi-a fost dat să cunosc . El își iubea mai mult decât orice copii, de care era nespus de mândru. Numai ei îl făceau fericit și Poezia. Era poet prin întreaga lui ființă. El trăia poezia, o visa și o respira. Avea un ținut numai de el știut, în marea poezie românească, un ținut unde se retrăgea cu speranță și unde căuta adevărul și frumusețea vieții, să le aducă oamenilor pentru clipa de azi și pentru clipa de mâine”
Casa de cultură a orașului Caransebeș poartă numele de George Suru.
Volume semnate de George Suru:
Data publicare: 28 iunie 2023
Data publicare: 7 iunie 2023
Mihai Vintilă, născut la Caransebeș în 1932 (d. 2020) de profesie medic veterinar, începe să picteze încă din anul 1979, avându-l ca model pe fratele său, scriitorul Petru Vintilă. Cei doi frați Vintilă, Mihai și Petru, devin repere importante pentru arta naivă. A fondat Fundația Artiștilor Plastici Naivi „Vintilă – Arplana”, prin carea a organizat numeroase tabere de pictură naivă în Banatul Montan, reunind mulți artiști valoroși. Mihai Vintilă se afirmă în spațiul cultural bănățean și ca publicist, semnând un număr de 13 volume, cel mai cunoscut fiind Dicționarul artei naive din România, volum apărut în anul 2001.
În anul 2016, pictorul Mihai Vintilă face o donație generoasă Muzeului Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș. Lucrarea intitulată La păscut, realizată în 1993 de maestrul Mihai Vintilă, aduce în prim plan o imagine nostalgică a unei ocupații tradiționale: păstoritul.
Data publicare: 16 mai 2023
Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș împreună cu Complexul Muzeal Arad, au pregătit o expoziție etnografică comună, care se poate admira în sala de expoziții de la etajul I al clădirii monument istoric.
(mai mult…)
